Felul în care gândim despre nereuÈ™ite ne conduce spre o stare mentală sănătoasă (calm sau emoÈ›ii pozitive) ori spre simptome precum depresia, anxietatea, tulburări în comportamentul alimentar, consum compulsiv de alcool, agresivitate, etc. A rumina înseamnă a rula continuu în minte gânduri referitoare la cauzele, consecinÈ›ele sau alte aspecte legate de eÈ™ecul în atingerea unui scop. Femeile tind în mai mare măsură decât bărbaÈ›ii să apeleze la această modalitate dezadaptativă de a gestiona o situaÈ›ie neplăcută, ceea ce ar putea avea legătură cu frecvenÈ›a mai mare a depresiei în cazul acestei categorii.

Există dovezi conform cărora legătura dintre ruminare È™i depresie ar fi influenÈ›ată de maniera în care gândurile È™i sentimentele sunt analizate. Grossmann È™i Kross au arătat în 2010 că analizarea gândurilor È™i sentimentelor într-o manieră detaÈ™ată, ca din perspectiva unui observator, poate avea rol de protecÈ›ie în raport cu generarea unui nivel ridicat de stres. RuÈ™ii, cunoscuÈ›i drept persoane cu o adevărată cultură a ruminării, nu sunt atât de mult afectaÈ›i de acest obicei mental precum sunt ruminatorii vestici tocmai pentru că atunci când îl practică nu sunt imersaÈ›i în sine, adică nu îÈ™i analizează experienÈ›a ”prin proprii ochi”. Practicarea ruminării într-un mod detaÈ™at (ca È™i cum te-ai vedea din afară) favorizează conÈ™tientizarea unor aspecte importante pentru propria dezvoltare È™i conferirea de sens È™i finalitate experienÈ›ei negative trăite. AÈ™adar, până la adoptarea unei soluÈ›ii mai bune, să ruminăm în manieră detaÈ™ată.