Atracția spre muzică este înnăscută

Există o înclinație biologică spre muzică, existând o serie de avantaje pe care aceasta le-a adus în raport cu supraviețuirea: selecția sexuală, reglarea emoțiilor și întărirea legăturii mamă – copil, închegarea grupurilor și a comunităților în cadrul ritualurilor, coordonarea motorie, diminuarea conflictualității, modalitate de a comunica cu divinitatea etc. Comportamentele asociate muzicii activează zone ale creierului asociate cu motivația și recompensa, zone implicate și în satisfacerea unor instincte precum foamea și sexul. Se presupune că muzica și dansul au precedat utilizarea limbajului.

Există dovezi privind faptul că procesarea emoțională a muzicii intervine devreme în cursul dezvoltării. Astfel, bebelușii  de la 2 la 4 luni preferă sunetele consonante celor disonante, iar dacă li se cântă cântece de leagăn, respirația lor se sincronizează cu ritmul acestora. La auzul muzicii disonante copiii resimt distres. De altfel, felul în care vorbim copiilor mici se bazează pe elemente de melodicitate. La trei ani copiii pot discerne între muzica tristă și cea veselă a propriei culturi.

Muzica provoacă și reglează emoții

Prin muzică se evocă din memorie experiențele emoționale. Asemenea mirosului, muzica poate fi procesată în zone ale creierului care sunt în mod particular rezistente la schimbări generate de noi inputuri. Puterea muzicii asupra psihicului uman este atât de mare încât poate slăbi capacitatea de reglare impusă de normele culturale. Astfel, putem plânge ascultând muzica ce însoțește o scenă de film. Muzica generează cu ușurință uimire, tandrețe, pace, nostalgie, putere, transcendență, voioșie, tristețe, tensiune.

În general, emoțiile pot fi:

- utilitare (ex. furie, tristețe, bucurie, frică): ne ajută să ne adaptăm evenimentelor din cursul vieții, având consecințe importante asupra stării noastre de bine. Apar în urma evaluării cognitive a evenimentului extern sau intern relevant pentru scopurile personale și se prezintă ca niște episoade destul de scurte, dar care pot atinge mare intensitate și îping spre acțiune.

- estetice (ex. uimire, admirație, extaz, venerație): presupun evaluarea unor stimuli sonori sau vizuali prin prisma calităților intrinsece ale formei sau relațiilor dintre elemente. Atunci când sunt intense apar fiori, ochi înlăcrimați, pielea de găină, etc. În ceea ce privește muzica, ea ne declanșează emoții, nu doar ne permite să le receptăm în ea.

Muzica este deseori folosită ca prilej de reamintire a evenimentelor valoroase din trecut, având o importantă funcție de evocare nostalgică. De asemenea, sprijină dezoltarea identității adolescenților.

Vindecare prin muzică

Muzica este omniprezentă în viața noastră, fiind nu doar o sursă de divertisment, ci și un important instrument de reglare a emoțiilor. Această funcție a fost invertita inclusiv într-o modalitate terapeutică ce valorifică fenomenele de declașare a emoțiilor prin ascultarea, interpretarea sau compunerea muzicii. Muzica are virtuți terapeutice, ea oferind acces direct la emoții și amintiri traumatice care pot fi mai apoi înțelese și vindecate. Relația dintre muzica și memorie este foarte puternică, muzica putând să ne transporte în trecut ca o adevărată mașină a timpului. În timp ce amintirile explicite vor fi decodificate, cele implicite vor veni din când în când la suprafață.

Totuși, vindecarea sau decondiționarea fricii este un proces lung. Amigdala, structura nervoasă activată la contactul cu stimuli periculoși contribuind la generarea emoției de frică, este parte  a unui sistem ce conține receptori opioizi. Ori, muzica poate stimuli eliberarea de endorfine și substanțe similare care acționează asemenea medicamentelor, producând un efect de calmare emoțională. În cadrul unor studii s-a remarcat cum muzica ajută recuperarea pesoanelor suferind de parkinsonism, efectul acesteia asupra reglării comportamentului motor fiind remarcabil. De asemenea, există dovezi privind utilitatea muzicii în tratarea bolnavilor suferind de depresie sau demență.

Bibliografie:

Balteș, F. R. (2012) . Emoțiile induse de muzică. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Swaminathan, S., Schellenberg, E.G. (2015). Current Emotion Research in Music Psychology. In Emotion Review 7(2), pp. 189 – 197.