Tulburarea obsesiv-compulsivă

Home » Blog » Tulburarea obsesiv-compulsivă
2017-11-29

 

A suferi de TOC este ca și cum ai fi controlat de un păpușar

 

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) se referă la obsesii și compulsii pe care persoana suferindă le are.

 

Obsesiile sunt gânduri, impulsuri sau imagini mentale repetitive, incontrolabile, care provoacă anxietate. Exemple: teama de microbi sau contaminare, teama de a contacta o boală, gânduri agresive față de sine/ alții, teama de a nu face rău cuiva apropiat, teama de a nu uita efectuarea unui comportament precum închiderea ușii sau a gazului etc.

 

Compulsiile reprezintă comportamente repetitive pe care persoana simte că trebuie să le realizeze ca răspuns la gândurile obsesive. Exemple: verificare, curățare excesivă, repetare unei acțiuni, aranjarea obiectelor într-o anumită ordine, etc. Persoana care suferă de TOC petrece în general mai mult de o oră pe zi preocupată fiind de gânduri și comportamente precum cele de mai sus. Aceste ritualuri/ acțiuni nu-i fac plăcere, dar după realizarea lor simte o scurtă eliberare de anxietatea provocată de gânduri. Majoritatea celor afectați își dau seama că temerile pe care le au nu sunt pe deplin reale.

 

TOC este o afecțiune ce apare destul de frecvent în rândul populației. Există dovezi care susțin rolul semnificativ al factorilor genetici, al unor particularități de structură și funcționare a creierului, precum și al traumei/ abuzului fizic sau sexual suferit în copilărie. Există o rată mai crescută a unui istoric de traumă cerebrală, encefalită, meningită, epilepsie în rândul pacienților suferind de TOC, precum și o frecvență mai mare a unor simptome neurologice ușoare.

 

 

Nimeni nu poate înțelege. Trebuie să fac aceste lucruri sau ceva rău se va întâmpla.

 

 

TOC se tratează medicamentos și prin psihoterapie. În ceea ce o privește pe aceasta din urmă, există studii care arată că terapia cognitiv-comportamentală ameliorează simptomele la peste 80% dintre pacienți. Deși simptomatologia nu dispare total, pacienții simt că pot controla mai bine acțiunile și se bucură în mai mare măsură de viață.

 

Scopul terapiei cognitiv-comportamentale este însușirea unor modalități de control al anxietății fără a da curs compulsiilor. Pacientul învață tehnici de relaxare și un mod de a gândi care ajută la reducerea anxietății. Totodată va experimenta faptul că în locul evitării temerilor pe care le are, confruntarea cu ele va duce la scăderea intensității acestora. Amânarea ritualului, efectuarea sa încetinită și repetarea de un număr diferit de ori sunt tehnici utile în gestionarea anxietății.

 

 

Bibliografie:

 

Leahy, R.L., & Holland, S.J. (2009). Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Blog
O inimă plină de recunoștință este ca un magnet pentru starea de bine. Asemenea antidepresivelor, cultivarea gândurilor și emoțiilor pozitive influențează nivelurile de dopamină și serotonină.
Cabinet psihologie
Gândurile noastre iraționale sau negative și experiențele suprasolicitante generează suferință psihică, reacții dezadaptative și dezechilibre organice. Recomandabil este să avem o atitudine activă pentru a restaura sănătatea mentală și fizică. Consilierea psihologică și psihoterapia sunt interacțiuni interumane sanogene orientate spre găsirea de soluții la provocările emoționale, comportamentale și existențiale stresante pe care le întâlniți la un moment dat. Totuși, viața este mai importantă decât terapia. Bunăstarea noastră sufletească sporește dacă zi de zi cultivăm toleranța, generozitatea, curajul, emoțiile pozitive și raționalitatea.
© Copyright 2019 psih. Radomir Roxana
Facebook Twitter Google