Ostracizarea - exilul vieții moderne

Home » Blog » Ostracizarea - exilul vieții moderne
2017-12-15


Ostracizarea constă în respingerea cuiva de către un individ sau grup în forme mergând de la excluderea de pe terenul de joacă până la ignorarea la locul de muncă/ în familie, de la trecerea cu vederea a unei întrebări la a fi părăsit în mijlocul unei conversații. Oamenii pot fi ostracizați în legătură cu particularități fizice (ex. boală) sau alte aspecte asociate unui status scăzut. Confruntarea cu astfel de atitudini afectează nevoi umane precum acelea de apartenență, control, stimă de sine și sens, conducând la simptome precum anxietatea, depresia, sentimente de neputință, retragerea din activitate, furie și, la extrem, suicid. Gaertner și Luzzini, într-o lucrare din 2013, arată că atunci când devin violenți, cei care cred că au fost ostracizați tind să rănească mai multe persoane. Aceste efecte apar pentru că ostracizarea doare: respingerea socială și durerea fizică împărtășesc pentru componenta lor afectivă aceeași zonă din creier, anume insula dorsală posterioară.

 

Ostracizarea în Grecia antică avea fundament politic, nu implica o acuzație formală, iar persoana își păstra proprietatea. Ostracizarea astăzi pare o formă de exil, dar după modelul romanilor care deposedau persoana exclusă din comunitate și îi retrăgeau statutul, lezând mai în profunzime personalitatea celui indezirabil. Tot astfel, în zilele noastre această formă de agresiune socială atentează la identitatea persoanei, răpindu-i latura socială a vieții, deposedând-o de relații semnificative și de sentimentul valorii proprii.

 

La locul de muncă, ostracizarea este un instrument subtil folosit de șefi pentru reducerea la tăcere a celor care aduc la cunoștința publicului faptele imorale/ ilegale care se petrec într-o instituție sau firmă, determinându-i de multe ori prin această presiune psihologică chiar să demisioneze.

 

Având în vedere efectele devastatoare în plan existențial, este necesar ca persoana să conștientizeze situația în care se află, să nu își interiorizeze feed-back-ul constant negativ primit, să caute suport social în altă parte și, eventual, să solicite sprijin psihologic pentru corectarea daunelor emoționale suferite. De cele mai multe ori este o iluzie să crezi că poți schimba un agresor, dar poți face foarte multe lucruri pentru a recupera starea proprie de bine și a-ți dezvolta viața.

Blog
O inimă plină de recunoștință este ca un magnet pentru starea de bine. Asemenea antidepresivelor, cultivarea gândurilor și emoțiilor pozitive influențează nivelurile de dopamină și serotonină.
Cabinet psihologie
Gândurile noastre iraționale sau negative și experiențele suprasolicitante generează suferință psihică, reacții dezadaptative și dezechilibre organice. Recomandabil este să avem o atitudine activă pentru a restaura sănătatea mentală și fizică. Consilierea psihologică și psihoterapia sunt interacțiuni interumane sanogene orientate spre găsirea de soluții la provocările emoționale, comportamentale și existențiale stresante pe care le întâlniți la un moment dat. Totuși, viața este mai importantă decât terapia. Bunăstarea noastră sufletească sporește dacă zi de zi cultivăm toleranța, generozitatea, curajul, emoțiile pozitive și raționalitatea.
© Copyright 2019 psih. Radomir Roxana
Facebook Twitter Google