Anxietatea privind înfățișarea

Home » Blog » Anxietatea privind înfățișarea
2017-10-12

 

Ce înseamnă anxietatea privind înfățișarea?

 

Congenital sau în urma unor accidente, operații ori maladii pot apărea modificări ale înfățișării precum cicatrici, lipsa unor părți ale corpului, asimetrii corporale, alopecie, acnee, rigiditate musculară, inexpresivitate facială etc. Toate acestea aparțin categoriei ”diferențe vizibile”.

 

O parte dintre cei afectați reușesc să integreze astfel de aspecte într-un mod de viață lipsit de dificultăți majore, pe când alții se confruntă cu stări de anxietate, depresie, anxietate socială, calitate scăzută a vieții. Stigmatizarea cu care se confruntă aduce cu sine sentimentul de rușine derivat din gândul că propria persoană este dezgustătoare sau neatractivă în ochii altora sau din faptul că cel afectat se consideră pe sine demn de respingere. Apar dificultăți în stabilirea de contacte sociale, atenție nedorită din partea altora, tachinări, întrebări etc.

 


De ce oamenii fac față diferit atunci când au o diferență vizibilă?

 

De notat este că factorii psihologici care influențează modul în care persoanele fac față diferenței vizibile sunt: importanța acordată opiniilor altora și standardelor sociale, trăsături de personalitate, atribuirea responsabilității sieși/ altora, sprijinul social pe care îl au, modalitățile folosite în a face față stresorilor, sentimentele de rușine, măsura în care consideră că particularitățile lor privind înfățișarea sunt observate de alții etc.

 

Dobândită în copilărie sau ca adult, diferența privind înfățișarea este percepută ca stresantă,  împovărătoare, dezabilitantă. Există dovezi că bărbații nu sunt mai puțin afectați psihologic decât femeile, aspectele faciale fiind îndeosebi relevante pentru aceștia.

 

Severitatea sau gradul de vizibilitate nu prezice gradul de distres, persoanele cu o desfigurare obiectivă minoră putând suferi la fel sau mai mult decât cele cu o desfigurare majoră. Cei afectați văd sursa dificultăților lor în înfățișarea pe care o au sau în schimbările survenite în aceasta și consideră intervențiile medicale care vizează înfățișarea drept soluție la suferința psihologică pe care o trăiesc, deși de obicei acestea în sine nu aduc schimbările de stil de viață dorite. Intervențiile medicale trebuie completate cu modificări în plan mental.

 

 

Ce este recomandabil să facem atunci când ne confuntăm cu particularități corporale?

 

În ceea ce privește managementul diferenței vizibile, este adecvat ca după desfigurare să existe o perioadă în care pierderea suferită este pur și simplu recunoscută, înțeleasă de ceilalți, iar grijile pe care persoana afectată și le face privind viitorul profesional sau relațional sunt legitimate. A oferi replici de tipul ”înfățișarea nu este importantă”, ”personalitatea este cea care contează”, ”nu poți judeca o carte după copertă” înseamnă să contrazici mediul în care persoana trăiește și să dovedești că nu ai înțeles natura problemei cu care se confruntă. O perioadă de simplă recunoaștere a provocărilor pe care persoana suferindă le întâmpină poate fi primul pas într-o intervenție psihologică ce urmărește pe mai departe dezvoltarea de abilități sociale sau alte aspecte privind gestionarea impactului avut de afecțiune în forma anxietății, preocupării și grijii, comportamentului evitant etc.

 

Pentru a dezvolta o abordare pozitivă a diferenței vizibile sunt considerate aspecte precum:

 

 

 

 

 

 

 

 

Managementul psihologic al diferenței vizibile urmărește nu reducerea vizibilității, ci diminuarea anxietății și sporirea interacțiunilor sociale.

 

 

Bibliografie:

 

Clarke, A., Thompson, A.R., Jenkinson, E., Rumsey, N., & Newell, R. (2014). Visible Difference. West Sussex: John Wiley & Sons.

 

Blog
O inimă plină de recunoștință este ca un magnet pentru starea de bine. Asemenea antidepresivelor, cultivarea gândurilor și emoțiilor pozitive influențează nivelurile de dopamină și serotonină.
Cabinet psihologie
Gândurile noastre iraționale sau negative și experiențele suprasolicitante generează suferință psihică, reacții dezadaptative și dezechilibre organice. Recomandabil este să avem o atitudine activă pentru a restaura sănătatea mentală și fizică. Consilierea psihologică și psihoterapia sunt interacțiuni interumane sanogene orientate spre găsirea de soluții la provocările emoționale, comportamentale și existențiale stresante pe care le întâlniți la un moment dat. Totuși, viața este mai importantă decât terapia. Bunăstarea noastră sufletească sporește dacă zi de zi cultivăm toleranța, generozitatea, curajul, emoțiile pozitive și raționalitatea.
© Copyright 2019 psih. Radomir Roxana
Facebook Twitter Google